diverse

Motivare lipsă…

Bună dragii mei cititori…

Am lipsit… e drept, însă, revin cu forţe proaspete…

Am plecat din Iaşi cu destinaţia Costineşti, nu, nu în vacanţă… tot cu pasiunea vieţii mele, cu training-ul. Am avut imensa oportunitate să fiu trainer în cadrul taberelor studenţeşti de anul acesta.  Ok, nu chiar trainer, mai mult facilitator :)… Aşadar, aproape toată vara am fost departe de casă. Cu folos, însă.
Am cunoscut oameni frumoşi, am învăţat o grămadă de lucruri, m-am bucurat de idei noi, de tineri cu mintea deschisă… mi-am făcut prieteni şi viitori colaboratori.

Mâine voi cunoaşte ultima serie de studenţi… Pe 4 septembrie se încheie aventura mea şi, chiar dacă îmi doresc să merg acasă, îmi dau seama că îmi va fi dor de sala plină cu peste 60 de studenţi, de serile cu jocuri interactive şi de provocările de zi cu zi.

A fost, încă mai este, o experienţă peste aşteptările mele şi nu pot să îmi doresc decât să existe această oportunitate şi la anul.

Cred că o să mi se facă dor de voi foarte curând, “studenţii mei”, aşa că îmi rezerv dreptul să vă convoc la o Adunare generală când începe anul universitar…

diverse

Blog Olympics şi echipa câştigătoare…

M-am prins şi eu în horă pentru un joc de fotbal... în cadrul Blog Olympics….prietenii ştiu de ce…

Şi, bineînţeles, fac parte din echipa câştigătoare… Aşadar, duminică alerg după minge… ţineţi-mi pumnii să am o zi bună şi să nu mă fac de ruşine :)

În principiu ar trebui să mă descurc de minune, dar dacă nu iese… trag pe dreapta şi mă fac majoretă…

Pe lângă asta…mă bucur că voi revedea colegi bloggeri şi că voi cunoaşte alţii noi.

Iată câteva detalii despre eveniment:

Blog Olympics – Eveniment sportiv adresat comunităţii bloggerilor ieşeni – 10 iulie 2011 – organizat de InOras.ro & Decathlon Iasi.

Adică Duminică 10 iulie facem sport: fotbal şi baschet. Evenimentul e adresat bloggerilor îm special, dar nu numai. Blog Opympics promovează ideea de a face sport dar şi de distracţie în aer liber în acelasi timp. Se doreşte ca acest eveniment să aibă loc în mod periodic, în diverse combinaţii de sporturi şi jocuri distractive.

diverse

Ieri seară, venind acasă, găsesc în faţa uşii un ziar. Îl ridic, intru în casă şi îl arunc în primul loc ieşit în cale pe hol. Azi dimineaţă, vine frate-miu la mine şi în timp ce îşi savura cafeaua răsfoieşte ziarul cu pricina. La un moment dat mă întreabă: “Nu eşti tu asta?” Oops, ba da, eu sunt.

Hai să citesc să văd ce zice. Fotografia a fost făcută la un training în cadrul unui proiect JCI România pentru grupul de iniţiativă JCI Chişinău şi probabil e luată de pe blog de la mine de aici. Titlul legat de programul cu 10.000 euro pentru tineri antreprenori se lega cumva de activitatea JCI şi am zis că despre asta o fi vorba.
Citesc articolul. Nimic. Doar generalităţi despre program, fără nimic specific. Bun, bun, dar ce caut eu acolo? Nimeni nu semnează articolul. E anonim. Nu e pe niăieri în ziar un număr de telefon, o adresă de contact. Nimic.

Recurg la minunatul goagăl să văd şi eu cu ce se mănâncă ziarul ăsta “Ziarul Nostru”.

Surpriză: cotidianu.ro titrează că e ziar electoral distribuit de nimeni altul decât… pam-pam… Dl. Daniel Oajdea.

Măi băieţi, luaţi şi vă calmaţi…

E normal să se întâmple aşa ceva? Era mai frumos şi mai profesionist să trimiteţi un e-mail şi să îmi cereţi acordul. Sau şi mai simplu, să puneţi o foto de pe la întâlnirile voastre cu tineretul PDList.

Careva care lucrează pe juridic are idee dacă pot să fac ceva cu situaţia asta?

diverse

M-am săturat de evenimente pe Facebook

Nu mai pot cu invite-urile astea la evenimente care n-au nicio legătură cu mine. Azi am primit vreo 10 invite-uri, unul în Braşov, o cafenea din Bucuresti, unul cu hipnoză, terapie de cuplu şi alte asemenea.

Oameni buni, selectaţi-vă grupul ţintă! Nu mai creaţi evenimente şi trimiteţi tuturor “prietenilor” din lista voastră. E posibil ca după câteva evenimente de acest gen sa nu vă mai fie prieteni.

Nu ştiu, poate sunt eu un pic prea iritată şi nu sunt raţională, dar personal, mă deranjează. Înţeleg că e un tool fain de promovare şi toate alea, însă, hai să nu abuzăm că în loc să ne facem un bine, ne creăm o imagine de agresivi.

Poate greşesc şi, de fapt aşa trebuie să funcţioneze acest instrument oferit de Facebook. Habar n-am… Însă mie nu-mi place…

Vouă vi s-a întâmplat să intraţi pe contul de facebook, să vedeţi în stânga sus 15-20 de notifications dintre care 50% inutile?

diverse

Ni se întâmplă, de obicei când greşim ceva, când încercăm şi nu ne iese din prima, când investim şi pierdem tot şi în multe alte cazuri.

Paralizia asta aduce deseori gânduri de renunţare la tot şi începerea unui alt capitol ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru că, de cele mai multe ori găsim pe cine sau pe ce să dăm vina: “Nu am făcut aia pentru că X n-a făcut ailaltă. Nu am reuşit în afaceri pentru că a venit criza. Am pierdut tot ce am investit din cauza crizei” Continue Reading

diverse

Daca prostia ar durea…

Cautam ceva pe google zilele trecute si am dat peste un blog in care autorul se plangea de invazia ca ciupercile dupa ploaie a trainerilor, care, in majoritate sunt niste patachine si din punctul lui de vedere prostia e tradata de privire. Articolul e de bun simt si exprima o parere personala. Am lasat si eu un comentariu, insa, inca asteapta moderare.

Oricum, citind articolul, m-am inrebat si eu ce e prostia si cum ne dam seama ca cineva intra in categoria asta sau nu. Ei bine, aud tot timpul ca lumea e plina de prosti, ca ce prost e ala, aia, ca aia de fac X lucru sunt niste prosti si asa mai departe.

Dar va intreb pe voi: Voi faceti parte din categoria prostilor? Sunt sigura ca o sa spuneti NU. Si eu as raspunde la fel. Cu toate astea fiti siguri ca exista persoane care va pun in aceasta categorie, indiferent de cati bani aveti, indiferent de cate facultati aveti, indiferent de cata influenta aveti.

Asadar, desi nimeni nu recunoaste ca e prost, lumea e plina de prosti. De ce? Pai e simplu. Fiecare din noi are propriile standarde.

Daca ar exista calificative universale pentru prostie sau o unitate de masura, am putea recunoaste sincer… dar nu exista.

Si vorba romanului, daca prostia ar durea, am umbla pe strada spunand “ma doare prostia” si atunci nu am mai avea dubii si nu am mai fi subiectivi.

Nu ar fi mai usor? :)

diverse

Dupa cum probabil stiti deja, detin o tanara companie de training de prin 2008. Anul acesta avem planificate mai multe proiecte de suflet pe care dorim sa le dezvoltam si sa atragem omenii spre training, sa le aratam ca training-ul este bun, este distractiv si chiar trece dincolo de tematica propusa in ceea ce priveste dezvoltarea personala.

Unul dintre proiectele de suflet de care va ziceam este Revista Crilia. E o revista pe care o aveam in minte de mai bine de un an si acum, mai e un pic pana la primul numar. La inceput va fi publicata doar online, iar pe masura ce va creste, vom incerca sa o aducem si in offline. Continue Reading

diverse

Ei bine, da, am fost… Nu pot sa spun ca am fost super incantata…

De ce?

In primul rand, rezervarea noastra era facuta incepand cu 20.30, am ajuns si noi ca fetele pe la 21.00 si ne-am comandat ceva bauturi “racoritoare” in asteptarea marelui spectacol… La masa alaturata au venit 4 doamne bine, pe la 50 de ani, care si-au lasat inhibitiile acasa cu barbatii si s-au distrat de minune. Aici am un BRAVO pentru ele.

Intre timp, tot asteptand, ne-am decis sa comandam ceva de mancare, din alta parte, bineinteles, ca aici nu serveau si mancare… :) Si am asteptat… si am asteptat…

… si simteam cum orgoliul meu de femeie este lovit… si am mai asteptat… am dansat pe acelasi ritm, fara prea multe exceptii (si mi-am adus aminte de ce nu imi place sa merg in cluburi) pana pe la vreo 12.30 cand si-au facut aparitia baietii. Moment in care toate femeile prezente (satule de atata asteptare) s-au bulucit cat mai in fata pentru un acces cat mai usor la “minunatii” baieti.

Isterie totala… :) Am avut parte de un politist, un militar si un capitan de marina… :)

Oricum, baietii au dat jos costumele repede si n-am apucat sa ne “pozam” cu ei costumati… Avem doar asa…

E o chestie si cu striptease-ul asta… In primul rand, e prima data in viata mea cand vad o sala plina doar cu femei… Si am ajuns la concluzia ca nicio iesire in club nu e completa daca nu sunt prezenti si barbatii…

Pe ici pe colo, chiar m-am plictisit… Data viitoare cred ca o sa aleg cina romantica… Sau poate imi povesteste cineva o experienta mai placuta care sa ma faca sa ma razgandesc…

PS. Pentru cele care au ratat stiptease-ul de aseara si vor foarte mult sa mearga, mai au o sansa, vineri, 11 martie in London Pub Iasi la Ladies Night.

diverse

Ei fetelor, pentru ziua de 8 Martie de anul acesta va propun sa mergeti la o sedinta de striptease masculin. Maine, la Intim Caffe, intrarea libera.

Pentru ca al meu sot este plecat din tara cu treburi, am ales sa nu stau acasa si sa ma gandesc la cum se distreaza alte femei in aceasta zi dedicata lor. Si pentru ca nu am putut sa aleg cina romantica alaturi de el cu lumanari, flori, un desert afrodisiac si o bautura numai buna pentru a intra in atmosfera, am ales partea cealalta.

Chiar nu am fost niciodata la striptease masculin si cred ca era si cazul sa se intample.

O sa imi sparg pusculita cu maruntei, iar maine seara promit sa rad cu lacrimi :)

Probabil o sa intru in gura celor care sunt impotriva unor astfel de manifestari, insa, imi asum riscul :)

Voi ce faceti de 8 Martie?

diverse

Ce faci atunci cand esti nevoit sa lucrezi intr-o echipa cu o persoana care nu are habar de subiectul pe are se lucreaza, insa, are autoritate?

Sa spunem ca se face o echipa pentru asamblarea unui tractor. Tu esti mecanic auto, cu experienta de  cativa ani in asamblarea de tractoare si esti nevoit sa lucrezi cu o persoana trimisa de primarie, o persoana care a mai condus tractoare, are asa o vaga idee si este “expertul” primariei in tractoare.

Chiar daca iti place la nebunie sa asamblezi tractoare si ai muncit toata viata sa ajungi aici, iti garantez ca o sa ai momente in care  iti vei dori sa nu mai asamblezi tractoare niciodata in viata ta ca urmare a experientei cu asa-numitii “experti”.

O sa ai o experienta plina de frustrari, de neintelegeri, de “idiotule” spus in mintea ta, de explicatii inutile, de timp pierdut, stres si multe altele. Cu toate acestea, esti un profesionist si trebuie sa rezolvi problema cu delicatete si profesionalism.

Problema prezentata poate fi abordata in unul din urmatoarele feluri:

  1. Te stapanesti – “expertul” de la primarie este complet satisfacut, in timp ce tu esti complet nesatisfacut;
  2. Se face un compromis – si “expertul” e putin satisfacut si tu esti putin satisfacut, insa niciunul total;
  3. Se realizeaza integrarea – atat “expertul”, cat si tu sunteti complet satisfacuti (evident, solutia ideala);
  4. Pleci – pur si simplu pleci

In viata mea au existat experiente care ilustreaza fiecare dintre cele 4 situatii.

Topul situatiilor conflictuale in care am fost implicata si cum le-am rezolvat arata asa pentru mine:

  1. Am facut compromis
  2. M-am stapanit
  3. M-am integrat
  4. Am plecat

Desi partea cu “Am plecat” este pe ultimul loc in top, nu de putine ori imi vine sa “imi iau jucariile” si sa las balta totul, insa aceasta este cea mai nociva cale de a rezolva un conflict si, de regula recomand sa o aplicati doar dupa ce le-ati incercat pe celelalte trei.  Bineinteles, daca doriti sa rezolvati conflictul, daca interesele pe care le aveti cer acest lucru.

Bazat pe experienta voastra… Cum arata topul vostru?